Ceea ce nu ne intereseaza nu exista pentru noi. Aici e locul în care natura noastra emotionala intra în joc. Nu ne poate interesa ceea ce nu ne place. Latura intelectuala si cea emotionala nu pot lucra decât împreuna, dar adeseori intra în contradictie. Deoarece în evolutia noastra, emotionalul s-a dezvoltat mai devreme decât intelectul, emotionalul tinde sa preia partea cea mai importanta în concentrarea atentiei noastre. Freud a fost primul care a explorat planul inconstient al psihicului uman, pornind de la ideea ca visele trebuie sa contina un raport direct cu trairile si problemele constiente ale omului. Dorintele, tendintele neacceptate de constient, toate sunt supuse unui proces de travaliu mental care duce la formarea viselor. Acest travaliu de elaborare onirica confera imaginilor sau ideilor o noua forma, o traducere într-un alt cod prin combinari de elemente într-o noua unitate. Astfel, dorintele, ideile, gândurile omului trec printr-un proces de transformare având la baza patru mecanisme: simbolizarea, deplasarea, condensarea, proiectia.
Simbolizarea - foloseste ca instrumente comparatia, reprezentarea, aluzia, substituirea, prin intermediul cenzurii, prin care elemente specifice ale gândirii umane iau o noua forma, simbolizata.
Deplasarea - prin care obiectul initial al gândirii sau dorintei sufera un proces de substituire, atribuind un nou obiect sau o noua reprezentare care sa desemneze obiectul initial. Un element este înlocuit, deci, ori printr-o parte a sa, ori catre un element cu totul nou.
Condensarea - prin care mai multe atitudini pot fi combinate într-o singura imagine în care mai multe elemente pot fuziona, dând visului semnificatii multiple si caracteristicile metaforei.
Proiectia - prin care individul atribuie dorintele sau sentimentele sale altor persoane din vis, ca o încercare de a nu-si recunoaste aceste trasaturi asupra propriei sale personalitati.

Un vis ne impresioneaza din doua directii simultan; atât "povestea" în sine - care reprezinta continutul sau manifest - cât si trairile adiacente visului - constituind continutul sau latent.
Continutul manifest: ca produs direct al visului, este reprezentat de visul însusi ca o prezentare descriptiva a imaginilor întâlnite în vis, compus din imagini vizuale.
Continutul latent: este format din idei inconstiente, refulate, structurate logic, continând stimuli senzoriali, dorinte, amintiri, fantasme, reziduuri diurne.
Cea care deformeaza realitatea este cenzura care actioneaza puternic în vis, ea fiind cea care controleaza direct cele patru mecanisme de formare a visului. Cenzura interzice dorintelor si tendintelor inconstiente sa acceada la nivelul constient, fiind deci la baza refularii.