În medie, la un somn de aproximativ 8 ore, petrecem o treime din viata dormind. Cercetarile au evidentiat faptul ca, pe parcursul vietii unui om, visul acopera un interval de timp de ordinul anilor. În fiecare noapte, omul viseaza aproximativ doua ore, ceea ce ar reprezenta cam un sfert din intervalul obisnuit de somn.

În general, visele sunt o metoda de a ne relaxa si de a aluneca din viata cotidiana, cu problemele ei, într-o alta lume, paralela, care sa ne rupa complet de realitate. Dar oare chiar ne rup ele, visele, complet de realitate? În timpul visului, interactionam cu o multime de oameni, locuri, lucruri. Un vis este o halucinatie, o calatorie fantastica în somn, care ne elibereaza de stress sau încearca sa ne distraga atentia de la problemele cotidiene. Visul este o noua lume, halucinanta, misterioasa si atemporala, o lume de imagini, idei, trairi, care de cele mai multe ori sunt cu totul diferite decât în viata reala. Omul percepe ce s-a întâmplat în vis ca pe ceva real, uneori chiar fizic. Desi diferite, cu la fel de multe posibilitati de vizualizare a acestei lumi ca si în viata reala, visele contin totusi elemente comune tuturor persoanelor care viseaza: pasari, case, copaci, scari, zboruri, ape, toate provenind în primul rând dintr-o zestre culturala comuna întregii umanitati. Pe de alta parte, visul este un mesaj al propriului inconstient si este absurd sa credem ca el poate fi "talmacit" de o ghicitoare detinatoare a unui bagaj limitat de definitii ale unor simboluri preluate din popor. Fiecare vis e un mesaj anume. Fiecare om are o personalitate, tot asa visele nu se pot înscrie într-un sablon fix care sa traduca simboluri ascunse. Dupa cum veti vedea studiind dictionarul ce urmeaza, fiecare simbol detine chiar si zeci de variante de interpretare, ramânând la latitudinea celui care viseaza sa-si aleaga interpretarea care i se parte cea mai apropiata de modul sau de gândire sau abordare a vietii.

În timpul zilei, atentia ne este concentrata asupra laturii obiective a vietii, asupra lumii materiale, inclusiv asupra corpului nostru material. Noaptea, constientul se concentreaza asupra nivelurilor subiective ale vietii, care pâna nu demult, a fost studiat de mistici si filosofi, fiind acea latura cel mai greu de observat asupra fiintei umane. Vazul, auzul, mirosul, gustul si pipaitul nu ne pot urma în lumea interioara a subconstientului, de aceea aceasta lume a ramas neexplorata cu mijloacele lumii exterioare. Nu avem termenii potriviti pentru a desemna ceea ce întâlnim în aceasta lume interioara, de aceea se apeleaza la metafore. În acest fel, orice obiect din lumea exterioara îsi gaseste o reprezentare si pentru lumea interioara. E aceeasi metoda pe care poetii o folosesc pentru a-si exprima emotiile profunde prin metafore si simboluri. Gasim acelasi limbaj în toate cartile sacre ale pamântului: în Biblie, în Noul si Vechiul Testament, în Coran, în Tora, Ramayana sau Mahabharata. Gasim metafore în cuvintele lui Krishna, ale lui Moise, Buddha sau Iisus. Scriitorii traiesc din metafore pentru a prezenta lumea paralela celei reale. Metaforele apar în mitologiile si legendele popoarelor. Psihologia ne-a conferit o noua viziune asupra întelesurilor metaforelor si simbolurilor. Omul este detinatorul unei forme de activitate psihica creatoare de simboluri, cu alte cuvinte orice om , este în felul sau, chiar si inconstient, un poet, având ca instrument de lucru, în vis, metafora.